Conform Inspectoratului de Poliție Județean Argeș, sâmbătă, polițiștii de la Postul de Poliție Rurală Albeștii de Argeș au fost informați că un motociclist a fost mușcat de un urs pe DN 7C – Transfăgărășan, în zona comunei Arefu, lângă Valea lui Stan. Verificările preliminare au arătat că un bărbat străin, în vârstă de 73 de ani, în timp ce circula cu motocicleta dinspre Barajul Vidraru către Curtea de Argeș, s-a oprit din cauza unui trafic intens. În acel moment, un urs de pe marginea drumului l-a mușcat de gamba dreaptă. O echipă medicală a sosit la fața locului pentru a-i oferi îngrijiri medicale bărbatului, care a refuzat transportul la spital. Inspectoratul de Poliție Județean Argeș sfătuiește șoferii și motocicliștii care circulă prin zona Transfăgărășan „să manifeste prudență și să evite apropierea de animalele sălbatice.”

ACTUALIZARE: ISU Argeș anunță că au fost identificate cinci victime, dintre care patru au decedat. Cea de-a cincea victimă, un bărbat de aproximativ 23 de ani, este în stare conștientă. Acesta beneficiază de tratament medical și va fi transportat la spital cu un elicopter SMURD.

Din cauza terenului defavorabil, echipele de intervenție nu au putut ajunge la locul accidentului cu autospecialele, fiind nevoite să folosească vehicule de teren.

Știrea inițială: Un automobil s-a răsturnat într-o zonă montană din județul Argeș. Un bărbat a comunicat că a observat vehiculul. La locul menționat au fost trimise echipe de salvare.

Potrivit IPJ Argeș, sâmbătă, „în jurul orei 13:40, polițiștii de la Poliția Municipiului Câmpulung au fost informați de un bărbat în vârstă de 45 de ani din comuna Albeștii de Muscel că în zona montană Portăreasa a remarcat un vehicul răsturnat, existând posibilitatea să fie mai multe victime.”

Imediat s-a constituit o echipă mixtă de salvare formată din polițiști, specialiști ISU și Salvamont Argeș.

Filmările pentru sezonul nou al serialului „Emily in Paris” au fost suspendate temporar după ce un membru al echipei de producție a suferit un atac de cord pe platou. Un regizor de asistent în vârstă de 47 de ani s-a prăbușit în timpul filmărilor la un hotel din Veneția, iar medicii nu au reușit să-l salveze. „Emily in Paris”, un serial popular pe Netflix, ajuns la al cincilea sezon, conține episoade filmate în Veneția și Roma, deși trama principală se desfășoară în Paris. Filmările erau programate să continue până luni, dar decesul va întârzia planurile. Conform Netflix, noul sezon va debuta pe platforma de streaming în decembrie, înainte de sărbătorile de Crăciun. Asistentul de regie lucra la Hotelul „Danieli” din Veneția, fiind din acest oraș și având o carieră remarcabilă în cinematografie internațională. Era creator de poezii, basme și povești pentru copii. Administrația orașului a transmis condoleanțe familiei și echipei de filmare.

Ilie Bolojan a efectuat prima vizită la Iași de la preluarea funcției de prim-ministru, deși autoritățile județene au menținut discreția referitoare la această vizită, sugerând o apariție sub acoperire, a subliniat Cojocaru pe Facebook. Liderul PSD Iași a afirmat că lipsa proiectelor în curs de desfășurare a fost un motiv pentru care premierul și președintele CJ Iași, Costel Alexe, nu au prezentat șantiere sau inițiative semnificative. În plus, Cojocaru a considerat că a fost o necuvenită neglijare față de cetățeni faptul că nu s-au furnizat informații despre proiecte esențiale, precum autostrăzile A7 și A8, Spitalul Regional de Urgență, centurile ocolitoare și alte investiții culturale sau sportive. În final, deputatul Bogdan Cojocaru a descris vizita la Iași ca pe o „simplă oprire” în turneul premierului prin Moldova. Vineri, Ilie Bolojan a vizitat județele Neamț și Suceava, iar sâmbătă dimineața s-a întâlnit cu președintele CJ Iași, Costel Alexe, după care s-a îndreptat spre Chișinău.

În noaptea de vineri către sâmbătă, Parlamentul Olandez a fost tulburat după ce ministrul de Externe, Caspar Veldkamp, a renunțat la funcție din cauza impasului politic privind măsurile mai stricte împotriva Israelului, conform Politico. Această demisie subminează și mai mult administrația interimară deja instabilă a Olandei. Toți membrii partidului „Noul Contract Social” au urmat exemplul lui Veldkamp. Hotărârea sa a fost luată după ore îndelungate de discuții privind criza umanitară din Gaza. El a solicitat măsuri mai severe împotriva Israelului pentru atacul asupra orașului Gaza și a declarat că nu are „suficientă încredere” că va exista timp pentru a urma calea pe care o consideră necesară în viitor.

Lidera partidului, Nicolen van Vroonhoven, a subliniat claritatea mesajului formațiunii, afirmând că „situația trebuie să se îmbunătățească” și că acum se iau măsuri. Vicepremierul Eddy van Hijum a susținut această idee, menționând că Veldkamp simțea „foarte acut” nevoia unor acțiuni suplimentare împotriva guvernului israelian, dar se confrunta constant cu obstacole. Premierul Dick Schoof și-a exprimat regretul față de retragerea partidului din guvernul interimar, subliniind responsabilitatea executivului în acest interval.

Partidul Fermierilor-Cetățeni, coaliționat, a reacționat puternic, afirmând că „Olanda rămâne fără conducere”. În timpul dezbaterilor, Veldkamp, fost ambasador în Israel, a anunțat demisia în aceeași zi cu declarația unui organism internațional despre foametea din Gaza și reînnoirea ofensivei israeliene. Ministerul Sănătății din Gaza estimează că peste 60.000 de palestinieni au fost uciși de la lansarea atacului israelian, care a avut loc după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Agențiile ONU consideră datele ca fiind credibile. Olanda, a cincea mare economie a Uniunii Europene, are alegeri programate pentru 29 octombrie.

Sâmbătă a fost difuzat un mesaj. „Acum 86 de ani, pe 23 august 1939, s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov, care a condus la divizarea Europei de Est între nazism și comunism, regimuri conducătoare de Hitler și Stalin. Această dată simbolizează cinismul și brutalitatea cu care aceste regimuri au nimicit vieți, au distrus comunități și au restrâns libertatea. Totalitarismele secolului trecut au generat crime în masă, deportări, foamete și teroare, iar aceste atrocități trebuie să fie aduse în discuție”, a declarat Ilie Bolojan.

Prim-ministrul României a subliniat că o soluție fezabilă este o societate dreaptă, robustă și cu adevărat europeană. „Recunoscând tragediile cauzate de aceste regimuri și acceptând faptele istorice, trebuie să construim o societate justă, puternică și cu adevărat europeană. Această zi ne reamintește că intoleranța, ură, abuzurile și violența nu constituie soluții și nu ar trebui să fie politicile unui stat. Trebuie să discutăm deschis despre trecut, să-l comprehendem și să învățăm din el, astfel încât libertatea, respectul și demnitatea să rămână valorile fundamentale ale României de astăzi”, a accentuat Ilie Bolojan.

Ivana Mladenović a fost distinsă vineri seara cu Trofeul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo, ediția a 31-a (15–22 august), pentru lungmetrajul „Sorella di Clausura” (coproducție România–Serbia–Italia–Spania) prezentat în competiția internațională dedicată peliculelor de ficțiune.

„Sunt recunoscătoare pentru această distincție și pentru primirea de care s-a bucurat filmul, am fost extrem de fericită să văd filmul aici. Îi mulțumesc Katiei Pascariu care a fost alături de mine, Adei Solomon, producătoarea filmului, și lui Marius Panduru, directorul de imagine, co-scenariștilor, editoarei Vanja Kovačević și tuturor colegilor – cea mai bună echipă.”, a declarat Ivana Mladenović.

„Spiritul punk nu dispare niciodată din acest film regizat cu măiestrie, care se desfășoară ca un râu dostoievskian și ilustrează cum se acumulează eșecurile, pentru a ajunge în cele din urmă la o comedie romantică, dar lipsită de romantism”, subliniază motivația juriului condus de regizorul Sergei Loznitsa și din care au făcut parte actorul Dragan Mićanović, regizorul, scenaristul și actorul Emanuel Pârvu, regizorul și scenarista Ena Sendijarević, alături de directoarea creativă a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, Tricia Tuttle.

„Dumnezeu nu ne va ajuta” a fost recompensat cu Premiul Special pentru promovarea egalității de gen.

Al doilea film cu contribuție românească din competiție, venit din partea aceleași companii de producție, microFILM, „Dumnezeu nu ne va ajuta”/ „God Will Not Help” (scris și regizat de Hana Jušić), a obținut Premiul Special pentru promovarea egalității de gen.

„Premiul special pentru promovarea egalității de gen este acordat unei povești misterioase, situate în izolare, care explorează genul, creând ceva cu totul special. Bazat pe un puternic simț al identității locului, interpretările puternice vorbesc de la sine, evitând excesul de dialog, într-o atmosferă atât familiară, cât și stranie. Narațiunea sa ne provoacă convingerile și, făcând acest lucru, ne confruntă în cele din urmă cu sentimentul de neapartenență.”, menționează motivația juriului acestei categorii, compus din Anna Croneman, Ivan Marinović, și Norika Sefa.

Delegația filmului „Sorella di Clausura” la Sarajevo a inclus: Ivana Mladenović, co-scenaristul Momir Milosević, actorii Katia Pascariu, Miodrag Mladenović, Gordana Mladenović, Tina Pop, producătoarea Ada Solomon, producătoarea executivă Diana Caravia, editoarea Vanja Kovačević, alături de Mirela Țugui și Alexandru Edi Mustață din echipa de producție microFILM.

Filmările, produse de Ada Solomon și Ivana Mladenović, urmăresc povestea Stelei, o tânără din provincie, îndrăgostită de un artist balcanic pe care l-a văzut la TV și pe care visează să-l întâlnească. Când Vera, o cântăreață despre care se spune că îl cunoaște bine, îi propune să vină la București, acceptă cu entuziasm. În curând, însă, descoperă că Vera este implicată în alte activități, iar promisiunile ei sunt departe de realitatea pe care și-o imagina. Din distribuția filmului, scris de Ivana Mladenović, Adrian Schiop și Momir Milosević, fac parte Arnold Kelsch, Cătălin Dordea, Adrian Radu.

Marius Panduru semnează imaginea filmului, iar Vanja Kovačević se ocupă de montaj. Mălina Ionescu a creat scenografia, Dana Păpăruz a realizat costumele, Bianca Boeroiu și Olimpia Stoicea au fost responsabile de machiaj, iar Margareta Ștefan de coafură. Coloana sonoră a fost compusă de Toni Cutrone și include melodii originale semnate de Andrei Dinescu. Dejan Kragulj a fost inginer de sunet, iar Oriol Campi designer de sunet.

Producția filmului „Sorella di Clausura” a beneficiat de sprijinul: Centrului Național al Cinematografiei (CNC), Centrului Național al Cinematografiei din Serbia, Ministerului Culturii din Serbia, Ministerului Culturii din Italia, Institut Català De Les Empreses Culturals și EURIMAGES, în asociere cu Conceptual Lab și în colaborare cu Televiziunea Română.

„Dumnezeu nu ne va ajuta”/ „God Will Not Help” a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Eurimages. Compania românească microFILM este unul dintre coproducătorii filmului, alături de Nightswim, Horsefly Films, Maneki Films, Perfo și ERT. Din distribuția internațională a filmului face parte și actorul român Bogdan Farcaș. Designerul de sunet al filmului este Marius Leftărache.

Ambele producții au avut premiera mondială la Festivalul Internațional de la Locarno.

Cele două titluri, susținute de echipe de producție din România, au fost prezentate în competiția oficială a Festivalului Internațional de la Locarno (6–16 august), unde au fost apreciate de critici și juriu – Katia Pascariu a fost recompensată cu premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună actriță, oferit de Juriul Criticilor Independenți de la Locarno, pentru rolul Stelei din „Sorella di Clausura” (r. Ivana Mladenović), iar actrițele Manuela Martelli și Ana Marija Veselčić au obținut Premiul Leopardul de Argint pentru interpretare, acordat de juriul competiției internaționale.

Vineri seara, agenții de la Biroul Județean de Transporturi Ilfov au fost solicitați printr-un apel la 112 de o persoană care a notificat că două persoane au închiriat caiace pe Lacul Snagov și nu s-au întors. Forțele de ordine, inclusiv polițiștii din cadrul Biroului Județean de Transporturi Ilfov și echipe de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov, împreună cu voluntari, s-au mobilizat pentru a găsi persoanele dispărute. În cele din urmă, cei doi, un bărbat de 53 de ani și un minor de 13 ani, au fost găsiți și aduși la țărm, însă, deși s-au efectuat manevre de resuscitare, nu au mai prezentat semne vitale și decesul a fost declarat, potrivit informațiilor de la Poliția Ilfov.

Forbes estimează că Roger Federer are o valoare netă de 1,1 miliarde de dolari, parțial datorită participației sale semnificative minoritare în marca elvețiană de încălțăminte și îmbrăcăminte On, care este listată la bursă.

Roger Federer s-a retras din tenis în 2022, având în palmares 20 de titluri de Grand Slam la simplu și două medalii olimpice.

Pe parcursul carierei sale în tenis, Federer a câștigat aproape 131 de milioane de dolari în premii, fiind pe poziția a treia în istoria tenisului, după Novak Djokovic (189 milioane dolari) și Rafael Nadal (135 milioane dolari), conform sursei citate.

Cu toate acestea, Forbes subliniază că Federer a avut un succes și mai mare în afaceri, generând aproximativ 1 miliard de dolari (înainte de impozite și comisioane ale agenților) din sponsorizări, apariții publice și alte activități comerciale.

Federer este printre cei doar șapte sportivi cu venituri brute depășind 1 miliard de dolari în carieră. Ceilalți sportivi miliardari sunt LeBron James, Tiger Woods, Phil Mickelson, Cristiano Ronaldo, Lionel Messi și Floyd Mayweather.

Astfel, Federer devine al doilea jucător de tenis miliardar, primul fiind Ion Țiriac, care a atins statutul de miliardar în 2007, cu o avere de 2,3 miliarde de dolari din imobiliare, reprezentanțe auto și servicii financiare.

LeBron James și Tiger Woods sunt singurii sportivi miliardari încă activi.

El a oferit informații joi într-o scurtă postare pe rețeaua socială X, lăsând comunitatea transporturilor rutiere să se întrebe dacă un număr mare de șoferi vor fi afectați.

Răspunsul pe scurt este nu, conform AP.

Anunțul părea să abordeze atât politica, cât și siguranța rutieră, având în vedere un accident mortal din Florida, implicând un șofer de camion străin, care a devenit tot mai politizat, birourile a doi guvernatori ambițioși contestând responsabilitatea.

Cu accidentul din Florida intrat în politica națională, câteva aspecte merită să fie evidențiate.

Depinde de cum definim „mulți”, iar cifra exactă nu este clară. Se pare că cel mult câteva mii dintre cei 3,5 milioane de șoferi de camioane comerciale din țară ar fi afectați de noua regulamentare.

Vizele vizate sunt trei categorii, menționează vineri Departamentul de Stat, în special viza H-2B pentru lucrătorii temporari. În acest an fiscal, 1.500 de vize au fost acordate pentru șoferi de camioane, iar anul trecut 1.400, conform lui Jeff Joseph, președintele Asociației Avocaților Americani pentru Imigrare.

Programul compensează ceea ce mulți consideră o criză persistentă de șoferi comerciali. Vizele H-2B sunt majoritar limitate la 66.000 pe an, șoferii reprezentând un mic procent.

Celelalte două tipuri de vize menționate sunt E-2, pentru investitori într-o afacere din SUA, și EB-3, destinat lucrătorilor calificați, precum cei din domeniul sănătății, IT și meseriașii calificați, precum electricianii.

Asociația Șoferilor Independenți Proprietari-Operatori laudă administrația pentru „demontarea mitului privitor la lipsa de șoferi de camioane și eforturile de a restabili standardele de siguranță” pe autostrăzile noastre. Asociația neagă discuțiile despre penurie, afirmând că șoferi independenți sunt disponibili, însă companiile preferă pe cei cu costuri mai mici.

Anunțul lui Rubio a venit după o tragedie cauzată de un șofer indian de camion.

Jerry Maldonado, de la Asociația Transportatorilor Auto din Laredo, a fost ușurat când Departamentul de Stat a clarificat anunțul lui Rubio. Șoferii mexicani și canadieni operează în SUA cu vize B-1, care permit cetățenilor non-americani să intre pentru perioade scurte. Se temea de suspendarea acestor vize.

„Anunțul a stârnit îngrijorare în rândul unora, dar mă bucur că situația s-a clarificat”, a afirmat Maldonado.

Anunțul lui Rubio a urmat unei tragedii în care trei persoane au decedat după ce Harjinder Singh a efectuat o manevră ilegală pe autostradă, conform Poliției Rutiere. Departamentul pentru Securitate Internă a indicat că șoferul, din India, era ilegal în țară. Accidentul a căpătat rapid o dimensiune politică, susținătorii guvernatorului republican din Florida, Ron DeSantis, acuzându-l pe guvernatorul democrat din California, Gavin Newsom.