„Astăzi este extrem de complicat. Mă așteptam la o pedeapsă mai severă. S-a depus tot efortul pentru a primi până la 10 ani sau exact 10 ani. El beneficiază de anumite privilegii dacă va primi această sentință. Anul de detenție va fi de 9 luni, nu de 12. A executat deja doi ani, se scad încă 3, rămânând cu 5. Pentru comportament bun. Îl vom revedea pe stradă în 3 ani”, a declarat tatăl tânărului decedat, într-o apariție la Digi24.

De asemenea, tatăl victimei, Vlad Pascu, afirmă că se aștepta la o reducere a pedepsei.

„Ne-am așteptat la asta, observând toate manevrele din acești 3 ani, ne așteptam ca pedeapsa să fie micșorată sub 10 ani. Nimeni nu poate aduce copiii noștri înapoi. Lăsăm pe Dumnezeu să îl judece și să primească pedeapsa pe care o merită.”

Valentin Olariu a subliniat că nu s-au pus în aplicare multe măsuri după accident. De asemenea, va discuta cu primarul din 2 Mai, care a făcut câteva promisiuni. „A fost adoptată doar legea 2 Mai și atât. Sperăm ca, din moartea copiilor noștri, statul român să ia măsuri astfel încât altele asemenea să nu mai moară din cauza celor care conduc sub influența drogurilor.”

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani în cazul 2 Mai, a anunțat joi avocatul Adrian Cuculis.

„Cazul 2 Mai s-a finalizat. Totul a rămas așa cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă.”, a postat avocatul pe Facebook.

The ruling by the United States Court of Appeals for the Ninth Circuit permits the government to terminate the Temporary Protected Status (TPS) for immigrants hailing from Nicaragua, Honduras, and Nepal, while the legal contest is in progress. The trio of judges who endorsed the order did not offer a legal justification.

The ruling promptly revokes protections for Nepalis, which lapsed on August 5. Protections for individuals from Honduras and Nicaragua are set to expire on September 8.

Tricia McLaughlin, a spokesperson for the U.S. Department of Homeland Security, remarked that this ruling will aid in restoring the integrity of the immigration framework and avert the misuse of Temporary Protected Status as a „de facto asylum system.”

Ahilan Arulanantham from the UCLA Center for Immigration Law and Policy, one of the groups that instigated the lawsuit, condemned the court for its lack of rationale and asserted that the ruling „merely endorses a power grab by the government.”

Federal Judge Trina L. Thompson had initially obstructed the administration’s effort to revoke protections in July, contending forcefully that the government’s action was probably racially motivated.

Relațiile dintre Israel și Australia sunt într-o stare de tensiune din cauza unei crize diplomatice, după ce guvernul lui Anthony Albanese a acceptat, sub anumite condiții, statul palestinian, asemănător cu deciziile recente ale Franței, Marii Britanii și Canadei. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, l-a criticat sever pe Albanese, acuzându-l de slăbiciune față de Hamas și de trădare față de Israel și evreii australieni. În replică, Albanese a evitat orice polemică, afirmând că nu ia personal atacurile lui Netanyahu și subliniind importanța respectului față de liderii internaționali. Săptămâna trecută, Albanese a declarat că Netanyahu ignoră criza umanitară din Gaza, unde ONU a emis un avertisment cu privire la riscul de foamete. Consiliul Executiv al Evreilor din Australia a intervenit, sugerând să se opteze pentru diplomație în loc de dispute verbale. Tensiunile au dus la măsuri de retorsiune, inclusiv revocarea vizelor diplomatice de ambele părți.

Belarus și Iran au ajuns la un acord privind un set de 13 documente destinat întăririi colaborării bilaterale în domenii esențiale, precum apărarea, industria și educația. Această informație a fost dezvăluită după întâlnirea de la Minsk dintre președintele belarus Alexandr Lukașenko și președintele iranian Masoud Pezeshkian. Detalii referitoare la cooperarea militară nu au fost furnizate, dar Lukașenko a subliniat că Belarus este deschis să colaboreze în multiple sectoare, de la aprovizionarea cu alimente până la parteneriate tehnico-militare, menționându-l pe liderul iranian ca „prieten”.

Acordurile cuprind, pe lângă apărare, inițiative în domenii precum industrie, turism, știință, tehnologie și educație, iar accesul la resursele din Belarus, inclusiv lemnul, industria chimică și îngrășămintele pe bază de potasiu, ar putea aduce beneficii pentru Iran. Cei doi lideri au început discuții pentru un posibil pact de parteneriat strategic. Belarus și Iran se confruntă cu sancțiuni internaționale, iar Pezeshkian a menționat că experiența Teheranului în gestionarea acestor restricții ar putea fi de folos și pentru Minsk.

Această sugestie este comparabilă cu o clauză de apărare colectivă, precum cea din cadrul NATO – conform Articolului 5 – însă nu include aderarea la alianță. Inițiativa este susținută de premierul italian Giorgia Meloni, care a fost prezentă la un summit istoric la Casa Albă la începutul acestei săptămâni.

Conform Bloomberg, propunerea Italiei afirmă că accesul Ucrainei la NATO nu este fezabil, dar oferă un mecanism de asistență colectivă ca cea mai bună soluție, conform unor surse informate. Inițiativa ar impune țărilor care au convenit acorduri bilaterale cu Ucraina să consulte rapid pentru a găsi o rezolvare în caz de atac.

Sugestia ar implica furnizarea rapidă și continuă de sprijin în materie de apărare pentru Kiev, asistență economică, întărirea armatei ucrainene și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, nu este clar dacă aceasta ar implica și desfășurarea de trupe în Ucraina din partea țărilor europene.

Aceste detalii apar în contextul în care premierul italian Giorgia Meloni a fost primul lider european care a propus ca Ucraina să beneficieze de aceleași garanții de securitate NATO fără a deveni membru. În martie, ea a declarat că aceasta ar reprezenta o soluție mai durabilă decât trimiterea de trupe pe teren.

„Extinderea aceleași protecții de care beneficiază țările NATO asupra Ucrainei ar fi mult mai eficientă, fiind totuși distinctă de aderarea la NATO. Cred că aceasta ar constitui o garanție de securitate stabilă, durabilă și eficientă, mai mult decât unele dintre propunerile prezentate”, afirmase Meloni în martie.

Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS) reprezintă una dintre cele mai sofisticate și bine instruite unități ale Armatei Române, având o importanță esențială în acțiuni de combatere a terorismului, misiuni de recunoaștere specializată, eliberarea ostaticilor și suport direct pentru unitățile convenționale. Configurat conform standardelor NATO, a fost implicat în numeroase misiuni internaționale în teatre de operații cum ar fi Afganistan și Irak, fiind extrem de apreciat de partenerii occidentali.

„O mare apreciare și recunoștință pentru militarii din Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale! Le suntem recunoscători pentru profesionalismul și devotamentul lor! Ei sunt cei care contribuie la siguranța noastră și la respectarea angajamentelor României în cadrul NATO și UE.” a declarat președintele.

Vizita lui Nicușor Dan se desfășoară într-un context de tensiuni crescute pe flancul estic al NATO, unde România are un rol strategic deosebit de important.

România investește în prezent 2,5% din PIB pentru Apărare, punând accent pe modernizarea armatei și pe întărirea capacităților speciale. CFOS face parte dintr-un program amplu destinat consolidării structurilor de reacție rapidă, capabile să intervină atât pe teritoriul național, cât și în afara limitelor naționale.

Un lider populist de extremă dreapta ar putea fi condamnat la peste 40 de ani de închisoare, când Curtea Supremă a Braziliei va lua o decizie luna viitoare cu privire la acuzațiile de conspirație pentru anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2022, pe care le-a pierdut în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Bolsonaro neagă acuzațiile, însă experții consideră că, având în vedere probele, o condamnare și o pedeapsă aspră sunt inevitabile.

Miercuri, mass-media braziliană a raportat că poliția federală a prezentat un raport la Curtea Supremă, menționând descoperirea unui document pe telefonul fostului președinte în februarie 2024, la doar două zile după ce i-a fost confiscat pașaportul. Documentul indica faptul că el intenționa să solicite azil politic în Argentina, unde președintele este aliatul său, Javier Milei.

Cererea de azil sugerează că Bolsonaro se consideră „persecutat din motive pur politice”. Scrisoarea, fără dată, era adresată „excelenței sale, președintele Argentinei, Javier Gerardo Milei”. Rapoartele afirmă că scrisoarea relevă intențiile lui Bolsonaro de a părăsi țara pentru a evita justiția.

Un cercetător francez condamnat la o pedeapsă de trei ani în Rusia este acum sub investigație pentru spionaj, conform unui document judiciar obținut de AFP. Actele arată că Laurent Vinatier va avea o audiere în instanță pe 25 august, fiind acuzat de spionaj, o infracțiune ce poate fi sancționată cu până la 20 de ani de închisoare. Vinatier, fost angajat al unei organizații elvețiene ce mediază conflicte, este unul dintre numeroșii occidentali reținuți în Rusia în contextul tensiunilor diplomatice legate de Ucraina. Guvernul francez a cerut eliberarea lui și a acuzat Rusia de detenție a ostaticilor occidentali. El a fost condamnat în octombrie anul trecut pentru obținerea de informații despre armata rusă și pentru nerespectarea legii „agenților străini”, deoarece nu s-a înregistrat corespunzător. Această lege a fost adesea folosită împotriva criticilor Kremlinului. Vinatier a ocupat funcția de consilier la Centrul pentru Dialog Umanitar din Geneva și are experiență în cercetarea privind Rusia și țările post-sovietice. El a declarat în fața instanței că a căutat întotdeauna să „reprezinte interesele Rusiei în relațiile internaționale” în activitatea sa.

Vance, împreună cu secretarul apărării Pete Hegseth și Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a distribuit hamburgeri trupelor recent mobilizate de Donald Trump. Acesta le-a transmis „apreciem tot ce faceți” și a declarat: „Am readus legea și ordinea”, în timp ce afară se desfășura un protest.

Protestatarii strigau „Eliberați Washingtonul!” și „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă”.

Răspunzând la întrebarea de ce trupele sunt la gară și nu în zonele cu criminalitate mare, Vance a spus că orașul este invadat de „vagabonzi, dependenți de droguri, persoane fără adăpost și bolnavi mintal” și vizitatorii nu se simt în siguranță, subliniind că „acesta ar trebui să fie un monument al măreției americane” și că „nu trebuie să trăim așa”.

Către protestatari, Vance a afirmat: „Este cam ciudat că avem o mulțime de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceștia nu au simțit niciodată pericolul în întreaga lor viață.” A mai adăugat că trebuie să „eliberăm Washingtonul D.C.” pentru ca familiile tinere să se simtă în siguranță.

Miller, la rândul său, i-a criticat pe protestatari, caracterizându-i drept „comuniști nebuni” și spunând că nu vor fi luați în considerare. El a afirmat că este crucial să protejeze poporul american și cetățenii din Washington D.C.

În săptămâna anterioară, președintele a federalizat poliția metropolitană a orașului și a ordonat mobilizarea Gărzii Naționale, motivând că este o reacție la „criminalitate, vărsare de sânge, haos și mizerie” în mijlocul unei capitale acuzate că este „fără lege”, deși rata criminalității scăzuse semnificativ.

Aproximativ 1.900 de soldați sunt prezenți în Washington D.C., mulți provenind din state republicane precum Louisiana și Carolina de Sud. Trupele sunt vizibile în zone centrale, inclusiv National Mall și stațiile de metrou.

Admiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat că 32 de lideri militari din întreaga alianță au participat la o videoconferință în cadrul eforturilor diplomatice conduse de Statele Unite pentru a încheia conflictul. El a menționat că discuția a fost „excepțională și deschisă”. „Le-am exprimat recunoștința tuturor pentru implicarea lor constantă și proactivă la aceste întâlniri: suntem uniți, iar această unitate a fost cu adevărat palpabilă azi, ca întotdeauna”, a scris el pe platforma socială X, fără a dezvălui alte detalii. Asigurările că Ucraina nu va fi din nou supusă invaziei sunt cruciale pentru a o determina să accepte un acord de pace cu Rusia. Ucraina solicită suport occidental pentru forțele sale armate, inclusiv echipamente și instruire, pentru a-și întări apărarea, iar oficialii din Occident iau în considerare ce angajamente ar putea oferi.