Un raider militar american desfășurat miercuri dimineața în nord-vestul Siriei a avut ca țintă și a eliminat un membru de seamă al grupării Stat Islamic, a declarat un oficial american pentru Reuters. Aceasta a fost a doua acțiune cunoscută în nordul Siriei efectuată de forțele americane de la îndepărtarea fostului președinte Bashar al-Assad din decembrie. Guvernul de înlocuire, condus de islamiști, s-a angajat să oprească renașterea grupului Stat Islamic și face parte dintr-o alianță anti-Stat Islamic, incluzând o coaliție condusă de SUA.

Un oficial american, care a dorit să rămână anonim, a menționat că în raid a fost eliminat un membru important al Statului Islamic, considerat un posibil lider al grupării în Siria. Niciun soldat american nu a fost rănit sau ucis în această operațiune. O sursă din cadrul securității siriene și organizația de stat Al-Ikhbariya au raportat că ținta a fost neutralizată în timp ce încerca să scape. O altă sursă a specificat că era un cetățean irakian căsătorit cu o franceză. Soarta soției sale nu a fost imediat clarificată.

Pentagonul nu a făcut un comentariu imediat cu privire la aceste informații. Operațiunea a început la ora 2 dimineața (11:00 GMT), conform informațiilor de la securitatea siriană și locuitorii din Atmeh, provincia Idlib. Elicopterele și dronele au oferit suport aerian, conform surselor de securitate și localnicilor. Forțele locale siriene au izolat zona, dar raidul a fost efectuat de trupele americane, conform unei a doua surse de securitate.

În luna iulie, Pentagonul anunțase o operațiune în provincia Alep, soldată cu moartea unui lider al Statului Islamic și a doi dintre fiii acestuia. Idlib a fost mult timp un refugiu pentru liderii Statului Islamic. Trupele americane l-au eliminat pe Abu Bakr al-Baghdadi în Barisha, Idlib, în 2019, și pe succesorul său, Abu Ibrahim al-Hashemi al-Quraishi, în Atmeh, în 2022.

Luna trecută, cel puțin 140 de persoane, inclusiv femei și copii, au fost ucise de rebelii M23 în estul Republicii Democrate Congo, potrivit unui raport al Human Rights Watch, care descrie una dintre cele mai grave atrocități comise de grupul armat de la revenirea sa în 2021.

Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au omorât minimum 140 de civili în estul Republicii Democrate Congo (RD Congo) între 10 și 30 iulie, conform unui raport publicat miercuri de HRW.

După cum raportază BBC, organizația pentru drepturile omului subliniază că atacurile s-au desfășurat în cel puțin 14 sate din regiunea Rutshuru, în apropierea Parcului Național Virunga, iar numărul real al victimelor ar putea depăși 300, conform unor estimări similare realizate de ONU la începutul lunii.

Martorii intervievați de HRW au afirmat că rebelii au utilizat arme de foc și macete, au împiedicat oamenii să scape și au aruncat cadavrele în râul Rutshuru.

Printre victime se numără mulți membri ai etniei hutu, vizați în cadrul ofensivului M23 împotriva grupării armate FDLR, formată din foști lideri implicați în genocidul din Rwanda din 1994.

Rwanda, acuzată de sprijin economic direct pentru M23, a respins cu fermitate acuzațiile ONU și HRW, numindu-le „nefondate și senzaționaliste”.

De asemenea, gruparea rebelă a negat orice implicare, afirmând că acuzațiile constituie „o distorsionare flagrantă a faptelor”.

Atrocitățile au loc în contextul blocajului procesului de pace mediatoared de SUA și Qatar. Deși M23 și guvernul congolez au încheiat recent un acord de încetare a focului la Doha, negocierile au fost suspendate după ce rebelii au acuzat Kinshasa că nu respectă angajamentele asumate.

Peste 15.000 de volume au fost distruse luni, 18 august, după ce Biblioteca Universității de Stat din Sumî a fost mistuită de flăcări în urma unui atac rusesc.

Un incident similar a avut loc în aprilie, când un alt atac din partea Rusiei a vizat Centrul de Congrese al Universității de Stat din Sumî. Atunci, au fost devastate peste 45.000 de cărți. În total, aproximativ 60.000 de titluri au fost pierdute în cele două incidente, conform declarațiilor directorului bibliotecii, menționează publicația ucraineană Suspline, citată de Ukrainska Pravda.

Directorul bibliotecii a precizat că volumele distruse erau cele mai recent achiziționate de universitate, acum cinci sau șase ani.

În noaptea de duminică spre luni, forțele ruse au efectuat un atac cu drone și rachete asupra Universității din Sumî. Clădirea principală a instituției a fost afectată, iar noua aripă care adăpostea biblioteca a fost complet devastată de incendiul generat.

„Clădirea a fost abandonată multă vreme, însă acum aproximativ șapte ani am renovat sălile de clasă, amfiteatrele și am creat un centru pentru echipamente comune. Acum va trebui să le relocăm,” a declarat inginerul-șef Olena Tkachenko pentru Suspline.

Ea a subliniat de asemenea că echipamentele tehnologice valoroase ale universității au fost distruse.

Miercuri, pe Facebook, s-a comunicat: „Am adunat toți actorii din domeniul energiei pentru a diminua prețul energiei pentru consumatorul final prin opt soluții cu efect pe termen scurt și mediu”, a menționat Bogdan Ivan. Aceste măsuri au fost integrate într-un memorandum adresat Guvernului. Ivan și-a exprimat recunoștința profesioniștilor din domeniul energiei pentru cooperare, asigurând că aceste măsuri vor reduce semnificativ facturile la energie.

The FRF Disciplinary Committee sanctioned Milanov Georgi, Mihai Cristian (both associated with Dinamo), and Lucian Iulian Cristea (from Universitatea Cluj) on Wednesday, imposing one-match bans and fines of 740 lei each for their red cards in Superligă games.

Georgi Milanov and Cristian Mihai received their dismissals for accumulating yellow cards during Dinamo’s 1-1 draw against UTA in the sixth round of the Superligă.

Iulian Cristea was sent off directly in the 10th minute for committing a foul as the last defender in the match ultimately secured by his team, U Cluj, with a 1-0 away win against Farul Constanța.

Judecarea unui fost angajat al securității ambasadei Statelor Unite în Oslo, Norvegia, acuzat de spionaj în favoarea Rusiei și Iranului, a început miercuri, conform Le Figaro.

Bărbatul, în jur de 20 de ani și cetățean norvegian, este suspectat că a transmis informații despre activitățile ambasadei americane în schimbul unor sume de bani în euro și bitcoin.

De asemenea, este acuzat că a oferit Rusiei, Iranului sau ambelor, datele de contact ale diplomaților, personalului ambasadei și familiilor acestora. Actul de acuzație include și transmiterea numerelor de înmatriculare ale vehiculelor diplomatice, planurile clădirii, procedurile de securitate și lista curierilor folosiți de serviciul de informații norvegian.

La deschiderea procesului, procurorii au prezentat un e-mail trimis ambasadei ruse, în care bărbatul afirma că deține „informații care ar putea fi utile”.

Avocata sa a spus că acesta „recunoaște faptele, dar contestă responsabilitatea penală. Îi pare rău pentru acțiunile sale, dar nu este spion”. Conform procurorilor, el riscă o sentință de până la 21 de ani de închisoare. Procesul va dura opt zile.

Serviciile de informații norvegiene identifică frecvent Rusia, Iranul și China ca fiind principalele națiuni cu un risc crescut de spionaj. Norvegia, membră NATO, are o frontieră terestră în Arctica cu Rusia.

România trimite echipe de pompieri în Spania pentru a lupta împotriva incendiilor de vegetație, urmând să decoleze joi către provincia Cáceres din Extremadura. Autoritățile române au reacționat la cererea Spaniei prin Mecanismul European de Protecție Civilă pe 17 august 2025. România va oferi asistență pentru stingerea incendiilor de pădure cu un modul de intervenție ce cuprinde 51 de pompieri de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Transportul către Spania va avea loc joi, realizat cu ajutorul Forțelor Aeriene Române. Misiunea se va desfășura în orașul Jarilla, provincia Cáceres, iar costurile vor fi acoperite din fonduri europene conform regulilor Protecției Civile Europene. România își reafirmă astfel solidaritatea și angajamentul față de statele membre.

Datele demografice referitoare la populația Europei, distribuite pe rețeaua X de un utilizator, l-au determinat pe Elon Musk să facă un comentariu succint: „Europa se stinge”, conform abcnews.

Pe baza datelor demografice partajate, în 2023, Uniunea Europeană a avut doar 4,09 milioane de nașteri, în timp ce 5,35 milioane de indivizi au decedat, rezultând un surplus de 1,26 milioane de decese comparativ cu nașterile.

În 1969, Europa înregistra mai mult de 7 milioane de nașteri anual, însă acest număr a continuat să scadă constant de atunci.

Musk, îngrijorat de demografie

Musk a făcut referire în mod repetat la colapsul demografic și la criza populației.

Recent, și-a arătat îngrijorarea în legătură cu scăderea semnificativă a ratei fertilității în Australia, ajungând la 1,50, un minim istoric.

Experții susțin că tinerii din Australia sunt din ce în ce mai preocupați de stabilitatea economică, ceea ce le influențează opțiunile de planificare familială.

Statistici demografice oficiale (Comisia Europeană)

În 2020, Uniunea Europeană avea un total de 447,7 milioane de locuitori.

În 2022, numărul locuitorilor era de 446,8 milioane, în al doilea an consecutiv al pandemiei.

În 2023, populația a crescut la 449,2 milioane – o creștere de 1,6 milioane față de 2022, conform statisticilor Comisiei Europene.

În 2024, populația UE a atins un punct maxim de 450,4 milioane, o creștere generată exclusiv prin migrarea masivă, nu prin natalitatea naturală.

Conform Comisiei Europene, natalitatea în UE a experimentat un declin natural constant din 2012.

În 2023, UE a raportat 3,67 milioane de nașteri și 4,84 milioane de decese. Creșterea populației s-a realizat doar prin migrație.

Societatea europeană îmbătrânește

În 2024, 21,6% dintre locuitorii UE avut peste 65 de ani. Vârsta medie în UE la începutul lui 2024 era de 44,7 ani.

De asemenea, dependența demografică – raportul persoanelor dependente la 100 de indivizi apți de muncă – este în creștere. În 2010, era de 46,6%, iar până în 2030, se estimează că va ajunge la 64%.