România a evitat vineri retrogradarea în categoria „junk”, dar agenția de rating S&P Global Ratings a menținut perspectiva negativă asupra ratingului suveran BBB-/A-3. Decizia vine într-un moment sensibil, când țara se confruntă cu o criză politică prelungită și lipsa unui guvern cu puteri depline, după patru nominalizări de premier făcute de președintele Dan. Costurile acestei instabilități se răspândesc deja prin economie, afectând dobânzile la care se împrumută statul și valoarea monedei naționale.
Dobânzile în creștere: prețul incertitudinii pe piețele financiare
România trebuie să se împrumute masiv într-o perioadă în care investitorii se întreabă cine va guverna țara și dacă următorul executiv va continua consolidarea fiscală. Potrivit Reuters, randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în doar două săptămâni înainte de decizia S&P, ajungând la cele mai ridicate niveluri din ultimul an. Această creștere pare mică, dar pentru o țară care refinanțează constant datorii vechi și împrumută bani noi, fiecare zecime de punct procentual contează. Dobânzile plătite astăzi vor rămâne în datoria statului ani întregi, fiind suportate din bugetele viitoare destinate pensiilor, salariilor bugetarilor, spitalelor, școlilor și infrastructurii.
Leul sub presiune și efectele asupra prețurilor
Instabilitatea politică nu determină automat deprecierea monedei, care este influențată de mai mulți factori: inflație, deficitul extern, dobânzi, fluxuri de capital, politica BNR și evoluții internaționale. Totuși, incertitudinea politică adaugă risc. Potrivit Reuters, blocajul politic a coincis cu slăbirea leului și creșterea randamentelor obligațiunilor. Un leu mai slab afectează direct buzunarul cetățenilor prin chirii și rate la credite sau leasing pentru mașini, și determină importuri mai scumpe. România importă bunuri de consum, materii prime, echipamente și numeroase produse ale căror prețuri sunt legate direct sau indirect de euro. Într-o economie care se luptă cu inflație ridicată, cursul poate deveni conductă prin care riscul politic ajunge la prețuri.
Ratingul: o graniță pe care economia nu și-o poate permite să o treacă
BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”; sub ea începe zona speculativă, numită uzual „junk”. Pe 2 octombrie, S&P a decis să nu împingă România peste această graniță, dar perspectiva a rămas negativă. Ratingul nu este o medalie acordată guvernului, ci o evaluare a riscului ca statul să-și plătească datoriile. Agenția a identificat explicit vulnerabilitatea: procesul prelungit de formare a guvernului ar putea împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. S&P ar putea lua în calcul o retrogradare dacă ajustarea fiscală deraiază; invers, perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele fiscal și extern se reduc și există un plan credibil de politici pe termen mediu. Problema economică apare atunci când conflictul politic blochează deciziile de care depind finanțele țării.
Incertitudinea asupra viitorului și cerințele investitorilor
Un guvern interimar poate administra statul, dar face mult mai greu să ofere investitorilor o perspectivă credibilă asupra anilor următori. Cine va face bugetul pentru 2027? Cum va continua reducerea deficitului? Ce cheltuieli vor fi tăiate? Ce taxe vor fi modificate? Ce reforme vor continua? Pentru piețele financiare, incertitudinea are un preț. Cu cât răspunsurile sunt mai puțin clare, cu atât investitorul poate cere o primă de risc mai mare pentru a împrumuta statul.
Rezervele valutare și operațiuni ale statului
Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, de la 64,87 miliarde la 60,06 miliarde de euro. Ar fi tentant să atribuim această scădere exclusiv crizei politice, dar ar fi incorect. O parte importantă a ieșirilor din rezervă este explicată de operațiuni ale Ministerului Finanțelor și de plata datoriei publice, cu plăți de aproximativ 2,7 miliarde de euro legate de datorie. Rezerva BNR nu este nici un cont de economii al României, nici un contor care măsoară costurile instabilității politice. Totuși, evoluția sa merită urmărită tocmai pentru că BNR operează într-o economie cu deficit extern mare și cu o monedă aflată sub presiune.
Costurile ascunse: investiția amânată și creșterea economică mai lentă
Cel mai mare cost al unei crize politice s-ar putea să fie cel mai greu de măsurat: investiția amânată. Compania care așteaptă mai mult timp înainte să deschidă o fabrică, fondul care cere un randament mai mare, antreprenorul care nu mai angajează, proiectul public fără decizie, banii europeni care intră mai lent pentru că reformele necesare sunt întârziate. Niciunul dintre aceste lucruri nu apare într-un comunicat oficial, dar împreună înseamnă creștere economică mai mică, investiții mai puține și venituri bugetare mai slabe. România a trecut testul de vineri și ratingul a rămas investment grade, dar faptul că S&P a păstrat perspectiva negativă arată că testul nu s-a terminat. O țară poate funcționa o vreme fără un guvern stabil; salariile se plătesc, pensiile intră, magazinele sunt deschise, băncile dau credite. Economia nu se oprește, dar încet, începe să plătească mai mult pentru a continua să funcționeze.
Sursa articol: https://hotnews.ro/cat-ne-costa-o-tara-fara-guvern-2-2368965
Sursa foto: Markus Winkler / Pexels









