România se confruntă cu o criză politică ce durează de aproape cinci luni, iar miercuri, Parlamentul va organiza un nou vot pentru confirmarea unui prim-ministru, după demiterea lui Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură. În acest climat tensionat, am discutat în cel de-al doilea episod al podcastului “Controverse” despre o senzație tot mai acută în societatea românească: revenirea la un control strict asupra societății, similar cu cel resimțit în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, caracterizat prin omniprezența serviciilor de informații.
Corupția, lipsa transparenței în deciziile politice și eșecurile instituționale au afectat grav încrederea cetățenilor în autorități, generând o suspiciune răspândită în întreaga societate. În contextul războiului de la graniță și al atacurilor hibride din partea Rusiei, România a demonstrat o vulnerabilitate semnificativă, fiind condusă de lideri mediocri. Astfel, discuțiile despre rolul obscur al serviciilor de informații în politică, presă, afaceri și justiție au devenit tot mai frecvente, iar neîncrederea cetățenilor s-a amplificat.
Reîntoarcerea serviciilor de informații
Întrebarea care se ridică este când au început serviciile de informații din România să fie percepute din nou ca actori importanți în procesul decizional al statului, acționând în mod ocult și fără răspundere în caz de eșec? Din punct de vedere istoric, se poate spune că revenirea “securismului” a început în 2004, odată cu aderarea României la NATO și progresele în direcția integrării în Uniunea Europeană.
În acea perioadă, la finalul mandatului lui Ion Iliescu și începutul celui al lui Traian Băsescu, există temeri în cercurile de putere din București că deschiderea către Occident ar putea duce la o pierdere a influenței asupra clasei politice și societății. Așa a apărut ideea ca liderii din diferite domenii să fie validați de “patrioții” din serviciile de informații, prin intermediul unor cursuri în academiile militarizate.
Odată ce acest mecanism a fost activat, influența serviciilor a crescut constant, iar astăzi, distincția între politicieni și agenți de informații a devenit tot mai neclară, controlul civil asupra acestui sector fiind aproape inexistent.
Citate relevante
„Marea problemă a celor care fac planuri în sistemul politic apare atunci când ies din zona politică și încearcă să lucreze pe sub masă. În acel moment apelează la tot felul de oameni: rezerviști, preoți, oameni din serviciile de informații, oameni care aduc bani de la Moscova. Și intră într-o zonă de turbulențe pe care nu o mai controlează.”
Matei Udrea, jurnalist
„Atâta vreme cât cei din serviciile de informații privesc controlul civil ca pe o povară, ca pe ceva care îi încurcă în loc să-i ajute, reforma e imposibilă. Le-ai dat putere, iar cine vrea să cedeze din putere?”
Matei Udrea, jurnalist
Aspecte cheie
- „Securistanul”, o traumă națională. Lipsa de transparență a serviciilor contribuie la proliferarea teoriilor conspirației. După 1990, nu s-au realizat reforme semnificative, iar foștii securiști au fost integrați în afaceri și politică.
- Ruptura din Securitate. Securitatea s-a divizat în urma refuzului lui Ceaușescu de a invada Cehoslovacia, rezultând două tabere: una pro-Kremlin și alta naționalistă. În 1989, tabăra pro-Kremlin a prevalat.
- 1997–2007, fereastra desprinderii de Moscova. România a avut cele mai limitate legături cu Kremlinul în această perioadă, avansând pe drumul integrării în NATO și UE.
- 2008, reactivarea rețelelor. După summit-ul NATO de la București, Moscova și-a revigorat influența prin intermediul politicienilor.
- Pactul Iohannis–servicii. În perioada 2017–2018, Iohannis a redat servicilor privilegii, iar în acest context a apărut mișcarea suveranistă AUR.
- Cleștele rezerviști–religie. Kremlinul s-a reconectat la servicii prin rețelele de rezerviști și grupurile religioase, care au facilitat promovarea lui Călin Georgescu și AUR.
- Soluția care adâncește problema. Politicienii oferă agențiilor de informații din ce în ce mai multă autoritate pentru a combate influența rusă, însă aceste servicii au conduceri cu mentalitate național-comunistă și un control civil slab.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/securistan-cand-au-reinceput-serviciile-de-informatii-reinfiltrarea-statului-si-de-ce-podcast-video
Sursa foto: Inquam Photos
