Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a subliniat vineri că Uniunea Europeană trebuie să-și intensifice eforturile de apărare într-o lume caracterizată de conflicte și geopolitică intensă, conform Politico.
O iluzie dezvăluită
„Pentru mulți ani, Uniunea Europeană a avut convingerea că dimensiunea sa economică, beneficiind de 450 de milioane de consumatori, îi oferă putere geopolitică și influență în cadrul relațiilor comerciale pe plan internațional. Anul 2024 va marca sfârșitul acestei iluzii”, a declarat Draghi la întâlnirea anuală din Rimini, un eveniment important al politicii italiene, coordonat de o organizație catolică.
El, care a întocmit anul trecut un raport pentru stimularea dezvoltării economice a acestui bloc comunitar, a subliniat importanța adaptării Uniunii Europene pentru a supraviețui.
„Am primit un mesaj foarte clar din partea lui Trump”, a adăugat el, referindu-se la tarifele impuse de Statele Unite. „A trebuit să ne conformăm măsurilor impuse de principalul nostru partener comercial și aliat de lungă durată, Statele Unite. Am fost constrânși de același aliat să ne creștem cheltuielile militare, deși aceasta ar fi trebuit să fie o decizie autonomă a noastră, care nu coincide întotdeauna cu interesele europene”.
Contribuția limitată pe scena internațională
În ciuda puterii sale economice, UE joacă un rol „marginal” în eforturile de pace ale lui Trump în Ucraina, având doar un rol de „spectator” în criza din Gaza, iar „China a clarificat că nu percepe Europa ca un partener de egalitate”.
„Europa nu este pregătită pentru o lume în care geo-economia, securitatea și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare, în locul eficienței, determină relațiile comerciale internaționale”, a avertizat Draghi. „Structura noastră politică trebuie să se alinieze la cerințele actuale, mai ales când ele sunt de natură existențială”.
Obstacole interne și apărare
El a reamintit că, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, dacă barierile interne din UE ar fi reduse la nivelul celor din Statele Unite, productivitatea muncii ar putea crește cu aproximativ 7% în decurs de șapte ani.
Aceste obstacole comerciale interne afectează și planurile de întărire a apărării. Chiar dacă statele membre ale UE au în vedere să-și crească investițiile militare cu 2.000 de miliarde de euro până în 2031, „există bariere interne ce impun taxe de 64% pentru echipamente și de 95% pentru metale”, a afirmat Draghi.
„Acesta duce la procese de achiziție mai lente, costuri mai mari și o dependență sporită de furnizori din afara Uniunii Europene”, a adăugat el.
Fostul premier italian a subliniat că blocul ar trebui să emită datorie comună pentru a sprijini cheltuielile în domeniul apărării, al cercetării și dezvoltării, infrastructurilor comune și tehnologii inovatoare — o propunere respinsă însă de așa-numitele state „frugale”.
„Numai formele de datorie comună pot susține inițiative europene de amploare, pe care eforturile naționale fragmentate nu le-ar putea realiza niciodată”, a declarat Draghi.
Decizii cruciale pentru viitor
Guvernele ar trebui de asemenea să se pronunțe asupra politicilor industriale și comerciale, să reducă obstacolele și „să ajungă la un consens asupra modalităților de finanțare a investițiilor semnificative necesare în viitor, estimate la 1.000–2.000 de miliarde de euro anual”, a subliniat el.
O accelerare a creșterii economice și reforme politice care să îmbunătățească funcționarea Uniunii sunt conditii esențiale pentru ca blocul să-și consolideze puterea geopolitică.
„Pentru a face față provocărilor actuale, UE trebuie să evolueze de la un rol secundar sau de suport la unul de actor principal”, a concluzionat Draghi.
