În 2023, extinderea gheții marine din Antartica a suferit o scădere dramatică, situându-se cu peste șase deviații standard sub media perioadei 1981–2010, un minim nemaivăzut în ultimele 300 de ani. Oamenii de știință avertizează că această diminuare ar putea reprezenta un „punct de inflexiune”, sugerând veri fără gheață, chiar și în cazul unei stabilizări a încălzirii globale.
Studiul arată că circulația oceanelor profunde din zona Antarctică a scăzut deja cu 30% din anii ’90, iar modelele climatice prezic o slăbire de până la 42% până în 2050. Această încetinire are un impact asupra capacității oceanelor de a stoca carbon, de a răspândi nutrienți și de a menține temperatura globală.
Schimbările climatice din Antarctica pun în pericol calota de gheață și nivelul mărilor
Calota de gheață din Vestul Antarcticii se apropie de un punct critic. Chiar și în condiții optimiste de reducere a emisiilor, unele secțiuni ar putea experimenta un colaps ireversibil. Dispariția totală a calotei ar putea ridica nivelul mării cu peste trei metri, punând în pericol marile orașe de coastă.
Ecosistemele antarctice sunt deja afectate semnificativ. Coloniile de pinguini imperiali au suferit numeroase eșecuri de reproducere din 2016, iar unele au dispărut complet. Krillul, focile și peștii argintii sunt în declin, iar fitoplanctonul, fundamentul lanțului trofic marin, a înregistrat o scădere a productivității de 18% în 26 de ani.
Consecințe globale și apel la acțiune
Cercetătorii subliniază că aceste modificări accelerate vor intensifica efectele încălzirii globale și pierderile de biodiversitate. Soluția recomandată este reducerea rapidă și drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră în acest deceniu. Totuși, unele modificări sunt ireversibile, necesitând măsuri de adaptare și reziliență la nivel global.
