Revizuirea deficitului pentru 2024
În analiza deficitului bugetar pentru 2024, s-a descoperit că acesta a depășit probabil pragul de 9%, însă rămâne sub 10%. Această descoperire vine în contextul unor previziuni economice care țin cont de factori precum cheltuielile publice sporite și veniturile limitate din taxe și impozite. Specialiștii subliniază că deficitul bugetar este afectat de o serie de factori interni și externi, inclusiv de politicile economice adoptate la nivel de guvern și de tendințele economice globale. În ciuda eforturilor depuse pentru reducerea deficitului, se pare că dificultățile economice persistă, iar ținta de a menține deficitul sub 10% devine tot mai greu de realizat fără măsuri fiscale suplimentare.
Măsurile economice luate
În efortul de a controla deficitul bugetar și de a stabiliza economia, guvernul a pus în aplicare o serie de măsuri economice menite să îmbunătățească cheltuielile și să crească veniturile. Printre aceste măsuri se numără reducerea subvențiilor pentru anumite sectoare, revizuirea contractelor publice pentru a elimina cheltuielile nejustificate și optimizarea aparatului bugetar prin reducerea posturilor vacante și a cheltuielilor administrative. De asemenea, au fost introduse politici fiscale mai riguroase, care urmăresc creșterea colectării taxelor și impozitelor prin îmbunătățirea mecanismelor de control și combaterea evaziunii fiscale.
În completarea acestor măsuri, guvernul a inițiat programe de stimulare a investițiilor în sectoare strategice, precum energia verde și infrastructura, cu scopul de a crea locuri de muncă și de a generate venituri suplimentare la buget. De asemenea, s-a pus accent pe atragerea fondurilor europene și utilizarea lor eficientă pentru proiecte menite să contribuie la creșterea economică durabilă. În acest context, colaborarea cu partenerii internaționali și instituțiile financiare globale a devenit esențială pentru a asigura suport tehnic și financiar în implementarea acestor măsuri.
Previziuni pentru anul actual
Pentru anul actual, previziunile economice indică o serie de provocări majore. În pofida măsurilor implementate, deficitul bugetar rămâne mare, fiind dificil de redus sub pragul de 8%. Această situație este în principal atribuibilă stagnării economiei la nivel global și impactului prelungit al crizelor anterioare care au afectat economia internă. Analiștii economici indică că, pe termen scurt, creșterea economică va rămâne modestă, influențată de incertitudinea pe piețele internaționale și de schimbările de preț la energie.
Inflația continuă să fie o problemă dificilă, afectând puterea de cumpărare a populației și generând presiuni suplimentare asupra politicilor fiscale. În acest context, se preconizează că Banca Națională își va menține o politică monetară atentă, cu scopul de a controla inflația și de a stabiliza moneda națională. Totodată, se așteaptă ca sectorul privat să înfrunte dificultăți în accesarea creditului, din cauza dobânzilor mari și a condițiilor financiare stricte impuse de instituțiile bancare.
Cu toate acestea, există și perspective pozitive. Proiectele de investiții în infrastructură și programele de digitalizare sunt așteptate să impulsioneze anumite sectoare economice, creând oportunități de creștere și dezvoltare pe termen lung. De asemenea, implicarea mai activă a României în inițiativele europene și internaționale ar putea aduce resurse suplimentare și parteneriate benefice pentru economia internă.
Impactul asupra economiei interne
Impactul deficitului bugetar asupra economiei interne este simțit prin diferite canale, afectând atât sectorul public, cât și cel privat. Un deficit ridicat poate duce la creșterea datoriei publice, ceea ce, la rândul său, poate exercita presiuni asupra bugetului de stat prin necesitatea de a aloca resurse semnificative pentru plata dobânzilor. Acest lucru limitează capacitatea guvernului de a investi în domenii esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura, afectând astfel dezvoltarea pe termen lung a țării.
Sectorul privat resimte, de asemenea, impactul unui deficit bugetar considerabil. Întreprinderile se confruntă cu un mediu economic incert, care poate descuraja investițiile și extinderea. În plus, majorarea impozitelor pentru a acoperi deficitul poate micșora profitabilitatea companiilor, influențând planurile de dezvoltare și crearea de locuri de muncă. În acest context, întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod special vulnerabile, fiind dotate cu resurse limitate pentru a face față fluctuațiilor economice.
Pe de altă parte, consumatorii se confruntă cu efectele indirecte ale deficitului prin creșterea costului traiului și a inflației. Scăderea puterii de cumpărare afectează cererea de bunuri și servicii, ceea ce poate duce la o încetinire economică generalizată. În aceste condiții, este crucial ca guvernul să adopte politici economice care să sprijine atât stabilitatea macroeconomică, cât și creșterea economică durabilă, pentru a minimaliza impactul negativ asupra economiei interne și a asigura bunăstarea publică.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
