Contextul economic actual
În momentul de față, economia globală face față unor provocări diverse care afectează dinamica piețelor financiare. Inflația înaltă, variațiile prețurilor energiei și incertitudinile geopolitice sunt doar câțiva dintre factorii ce contribuie la un climat economic instabil. Pe plan intern, economia României simte, de asemenea, impactul acestor presiuni, cu o creștere mai lentă și ajustări în politicile monetare. Banca Națională a României a adoptat măsuri pentru a controla inflația și a stabiliza moneda națională, dar acestea au influențat direct accesul la creditare. În acest context, firmele și consumatorii devin mai precauți în a lua noi împrumuturi, preferând să își păstreze lichiditățile și să reducă riscurile financiare. Această prudență contribuie la încetinirea ritmului de creștere a creditării, un fenomen observat nu doar în România, ci și în alte economii europene. Perspectivele economice rămân nesigure, iar factorii de risc continuă să joace un rol în deciziile financiare ale tuturor actorilor de pe piață.
Motivele încetinirii creditării
Încetinirea creditării se poate atribui mai multor factori care afectează cererea și oferta de credite. Creșterea ratelor dobânzilor reprezintă unul dintre motivele principale, fiind rezultatul politicilor monetare mai stricte adoptate de Banca Națională a României. În lupta contra inflației, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară, ceea ce a condus la creșterea costurilor de împrumut. Acest fapt descurajează atât consumatorii, cât și companiile să solicite noi credite, deoarece rambursările sunt mai costisitoare.
Pe de altă parte, incertitudinile economice și geopolitice au alimentat aversiunea față de risc. Într-un astfel de context, băncile devin mai prudente și mai selective în acordarea de credite, impunând condiții mai stricte și cerințe mai riguroase pentru debitori. Această prudență afectează direct accesibilitatea creditelor, mai ales pentru IMM-uri și persoanele fizice cu profil de risc mai ridicat.
În plus, inflația ridicată, care reduce puterea de cumpărare a consumatorilor, are un impact negativ asupra cererii de credite. Oamenii sunt mai preocupați de gestionarea cheltuielilor curente și de economisirea resurselor financiare, decât de asumarea unor obligații financiare noi. În același timp, companiile se confruntă cu creșterea costurilor de producție și cu incertitudini privind cererea viitoare, ceea ce le face reticente în a investi în extindere sau în proiecte noi ce necesită finanțare prin credite.
Preferința pentru împrumuturi în valută
În ciuda contextului economic dificil, o tendință semnificativă este creșterea preferinței companiilor pentru împrumuturi în valută. Această opțiune este adesea văzută ca mai atractivă datorită dobânzilor mai mici disponibile pe piețele internaționale comparativ cu cele locale. În plus, pentru companiile implicate în exporturi sau care activează pe piețe internaționale, împrumuturile în valută oferă un avantaj de protecție împotriva variațiilor cursului de schimb. Acest lucru le permite să își gestioneze mai eficient costurile și să evite riscurile asociate cu deprecierea monedei naționale.
Totuși, alegerea împrumuturilor în valută nu este lipsită de riscuri. Volatilitatea cursului de schimb poate aduce costuri suplimentare în cazul unei deprecieri neașteptate a leului, fapt ce ar putea mări semnificativ povara datoriilor în moneda locală. Cu toate acestea, pentru multe firme, beneficiile potențiale depășesc riscurile, mai ales în contextul unor piețe financiare globale mai stabile sau în cazul unor contracte de hedging bine gestionate.
Încă, accesul la piețele de capital internaționale permite companiilor să beneficieze de o diversificare a surselor de finanțare și, în unele situații, de condiții mai favorabile de creditare. Această strategie este sprijinită și de băncile comerciale care, pentru a rămâne competitive, oferă soluții personalizate pentru nevoile specifice ale clienților corporativi, inclusiv facilitând accesul la credite în valută.
Impactul asupra pieței financiare
Încetinirea creditării și preferința sporită pentru împrumuturile în valută au efecte semnificative asupra pieței financiare din România. În primul rând, băncile comerciale sunt obligate să își adapteze strategiile și să își reevalueze portofoliile de credite. Acestea trebuie să găsească un echilibru între riscurile aferente împrumuturilor în valută și nevoia de a susține cererea de creditare într-o economie locală tensionată. Aceasta poate duce la diversificarea produselor financiare oferite și la o creștere a inovării în sectorul bancar, în scopul satisfacerii mai bune a nevoilor clienților.
În același timp, încetinirea creditării afectează și lichiditatea de pe piața financiară. Cu mai puține credite acordate, circulația banilor în economie se reduce, ceea ce poate încetini și mai mult creșterea economică. Investitorii devin mai precauți, iar volumul tranzacțiilor financiare poate scădea. Aceasta poate avea un efect negativ asupra pieței de capital, unde activitatea de finanțare și investiții poate fi influențată de reticența companiilor și a investitorilor de a se angaja în noi proiecte sau de a asuma riscuri suplimentare.
Pe de altă parte, preferința pentru împrumuturi în valută poate expune piața financiară la riscuri valutare mai mari. Fluctuațiile cursului de schimb pot amenința stabilitatea financiară a firmelor care au împrumuturi în monede străine, mai ales în cazul unei deprecieri neașteptate a leului. Acest risc ar putea reflecta stabilitatea financiară generală a sistemului bancar, care ar putea fi nevoit să gestioneze un volum mai mare de credite neperformante dacă debitorii nu își pot onora obligațiile.
Cu toate acestea, pentru piața financiară, această situație poate aduce și o oportunitate de a dezvolta noi mecanisme de gestionare.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
