Efectele creșterii plafonului CASS asupra cabinetelor medicale
Inițiativa recentă de majorare a plafonului contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) a generat preocupări serioase în rândul cabinetelor medicale din România. Multe dintre acestea se confruntă deja cu presiuni din cauza cheltuielilor operaționale, iar o majorare a plafonului CASS ar putea accentua dificultățile financiare ale acestor structuri esențiale pentru sistemul sanitar.
Cabinetele medicale, mai ales cele mici sau cele care operează în zone rurale ori slab dezvoltate economic, întâmpină deja provocări privind menținerea personalului calificat și accesul la echipamentele necesare desfășurării optime a activității. Ridicarea plafonului CASS ar putea antrena creșterea contribuțiilor salariale pentru angajați, exercitând o presiune suplimentară asupra bugetelor.
Aceste entități medicale au un rol critic în furnizarea serviciilor de sănătate, iar capacitatea lor de a funcționa eficient este crucială pentru menținerea accesului continuu la îngrijiri. Totuși, sporirea cheltuielilor de funcționare ar putea împinge unele cabinete să reducă personalul, să restrângă gama de servicii sau chiar să își înceteze activitatea. Consecințele ar putea însemna nu doar diminuarea accesului la servicii medicale, ci și pierderea locurilor de muncă pentru cadrele medicale.
Una dintre dificultățile majore ale cabinetelor o reprezintă insuficiența fondurilor pentru a acoperi atât contribuțiile majorate, cât și cheltuielile curente, precum chiria, utilitățile și achiziția de materiale medicale. În acest context, creșterea plafonului contribuțiilor riscă să submineze stabilitatea financiară a acestor entități, care operează frecvent la marginea profitabilității.
Totodată, politicile fiscale incoerente și schimbările dese ale reglementărilor economice sporesc incertitudinea și complică planificarea financiară pe termen lung. Cabinetele medicale sunt forțate să se adapteze rapid noilor cerințe fiscale, adesea fără sprijin consultativ adecvat sau resurse financiare pentru implementarea schimbărilor.
În concluzie, deși majorarea plafonului CASS ar putea crește fondurile pentru sănătate, ea riscă să pericliteze viabilitatea economică a numeroase cabinete medicale, afectând direct capacitatea acestora de a îngriji pacienții. Efectele pe termen lung necesită o analiză aprofundată și o abordare echilibrată, care să mențină sustenabilitatea economică a cabinetelor, protejând simultan interesele pacienților și ale personalului medical.
Poziția APMA privind propunerea de creștere
Asociația Patronală a Medicilor de Ambulator (APMA) a reacționat ferm la propunerea de majorare a plafonului CASS, exprimându-și temerea că efectele ar putea fi devastatoare pentru cabinetele medicale. Potrivit unui comunicat recent, APMA subliniază că măsura vine într-un moment extrem de sensibil, pe fondul provocărilor deja existente în sectorul sănătății. Printre acestea se numără dificultatea de a absorbi creșterile de costuri și nevoia de modernizare a infrastructurii fără un sprijin financiar adecvat din partea statului.
APMA evidențiază lipsa unei analize amănunțite a impactului economic asupra cabinetelor medicale, în special a celor mici. Asociația arată că aceste unități, adesea la limita sustenabilității financiare, sunt cele mai expuse la variațiile de taxe și contribuții. În plus, APMA critică absența unui dialog autentic și constructiv între autorități și furnizorii de servicii medicale, denunțând tendința guvernului de a adopta decizii unilaterale cu efecte sistemice.
În mesajul său, conducerea APMA avertizează că un asemenea demers fiscal ar putea declanșa o criză fără precedent în sectorul privat al sănătății. De asemenea, sunt accentuate potențialele consecințe negative asupra calității actului medical, sugerându-se că o reacție posibilă ar fi majorarea tarifelor pentru pacienți sau limitarea accesului la anumite investigații și tratamente, pentru a compensa costurile crescute.
APMA mai semnalează că ridicarea plafonului CASS ar putea slăbi capacitatea micilor practici de a atrage și păstra personal calificat, deoarece bugetele restrânse nu ar permite ajustări salariale competitive. Aceasta ar putea favoriza migrarea profesioniștilor către centre medicale mai mari sau către domenii mai bine remunerate, adâncind deficitul de personal din zonele defavorizate.
Asociația solicită autorităților reanalizarea de urgență a propunerii și promovează un proces decizional transparent și consultativ, care să includă toate părțile implicate. APMA își oferă disponibilitatea de a participa la discuții și de a colabora pentru identificarea unor soluții care să îmbine nevoile de finanțare ale sistemului de sănătate cu sustenabilitatea economică a cabinetelor și accesibilitatea serviciilor pentru pacienți. Acest demers vizează un viitor predictibil și echitabil pentru sectorul sanitar, capabil să răspundă nevoilor de sănătate ale populației fără a împovăra furnizorii de servicii.
Posibile consecințe pentru pacienți
Creșterea plafonului CASS nu preocupă doar cabinetele medicale, ci și pacienții care depind de acestea. Într-un sistem deja afectat de obstacole financiare și administrative, impactul asupra pacienților poate apărea prin mai multe canale.
În primul rând, costurile suplimentare pentru cabinete pot determina majorarea tarifelor pentru consultații și tratamente. Multe unități nu vor avea alternative decât să transfere o parte din povara financiară către pacienți pentru a-și menține viabilitatea. Aceasta ar putea descuraja accesarea serviciilor necesare, mai ales în rândul celor cu venituri reduse sau fără asigurări suplimentare.
În plus, presiunea financiară sporită ar putea face ca unele cabinete să reducă gama de servicii. Astfel, pacienții ar putea avea acces limitat la anumite specialități și tratamente, fiind nevoiți să călătorească mai departe sau să aștepte mai mult pentru îngrijire. În special persoanele din mediul rural sau din zone defavorizate ar putea fi afectate mai grav, având deja acces restrâns la resurse medicale.
Un alt efect posibil este diminuarea calității serviciilor. Cabinetele ar putea fi nevoite să reducă investițiile, afectând dotarea cu echipamente adecvate și condițiile de lucru ale personalului. Lipsa investițiilor în tehnologii moderne și în formarea continuă ar reduce eficiența actului medical și încrederea pacienților în sistem.
Nu în ultimul rând, o asemenea schimbare fiscală ar putea spori presiunea asupra sistemului public. Pe măsură ce cabinetele private își restrâng sau încetează activitatea, pacienții s-ar orienta către unitățile de stat, deja suprasolicitate și cu resurse limitate. Timpul de așteptare ar crește, agravant problemele de sănătate publică.
Pentru a contracara aceste efecte, este esențial ca propunerea de majorare a plafonului CASS să fie însoțită de măsuri de protecție și sprijin atât pentru pacienți, cât și pentru furnizori. Un dialog deschis între autorități, profesioniștii din sănătate și organizațiile de pacienți este crucial pentru a contura soluții viabile care să asigure accesibilitatea, calitatea și sustenabilitatea serviciilor medicale în contextul actualelor schimbări fiscale.
Comparații cu alte politici fiscale
Un element-cheie pentru a înțelege impactul creșterii plafonului CASS îl reprezintă raportarea la reglementări fiscale similare, atât din România, cât și din statele membre UE. În ultimii ani, multe țări au introdus măsuri fiscale pentru a suplimenta finanțarea sănătății, însă structura acestora diferă semnificativ și oferă lecții utile pentru propunerea din România.
De regulă, majorarea contribuțiilor la asigurările de sănătate a fost integrată într-un pachet mai amplu de reforme, care a inclus sprijin pentru dezvoltarea sectorului privat medical. De pildă, în Germania, creșterea contribuțiilor sociale a fost însoțită de stimulente fiscale pentru investiții în infrastructura medicală, asigurând un echilibru între nevoile statului și capacitatea de adaptare a furnizorilor privați.
În alte state, precum Franța, abordarea a implicat negocieri directe cu reprezentanții sectorului privat de sănătate pentru stabilirea de plafoane și subvenții menite să compenseze efectele majorărilor. Un astfel de dialog a facilitat implementarea mai lină a măsurilor, evitând perturbări în sectoarele critice.
În România, varianta actuală a propunerii nu pare să fi beneficiat de un proces consultativ similar sau de evaluări comparative solide cu modelele internaționale. Această lipsă poate îngreuna adaptarea cabinetelor medicale, mai ales în absența unui suport fiscal concret pentru tranziția la noile niveluri de contribuții. Neimplementarea unor măsuri compensatorii, precum reduceri de taxe pentru investiții în echipamente sau modernizare, poate intensifica presiunea.
Analizând comparativ reglementările din regiune, se observă similitudini în privința presiunii asupra cabinetelor mici și mijlocii. De cele mai multe ori, creșterea plafoanelor de contribuții fără sprijin financiar concomitent a dus la consolidări pe piață, cu dispariția practicilor individuale sau a cabinetelor mici, incapabile să acopere costurile suplimentare.
Pentru a evita aceste efecte nedorite, România ar trebui să examineze și să adapteze bunele practici internaționale. Un cadru fiscal care să includă nu doar colectare suplimentară de fonduri, ci și dezvoltarea infrastructurii medicale, investiții în tehnologie și resurse umane ar crea un mediu sustenabil pe termen lung. Doar prin valorificarea acestor exemple și ajustarea lor la specificul național se poate preveni impactul disproporționat asupra capacității de furnizare a serviciilor medicale și, implicit, asupra accesului pacienților la îngrijiri de calitate.
O astfel de comparație și calibrare strategică ar putea fi decisivă pentru armonizarea necesităților bugetului public cu capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde adecvat nevoilor populației.
Alternative înaintate de APMA
În contextul provocărilor majore generate de propunerea de creștere a plafonului CASS, Asociația Patronală a Medicilor de Ambulator (APMA) a avansat o serie de soluții menite să atenueze impactul asupra cabinetelor și pacienților. Printre măsurile centrale se află adoptarea unui model fiscal diferențiat, care să țină cont de mărimea cabinetelor și de specificul activității. În acest sens, APMA propune plafoane CASS reduse pentru cabinetele mici și o diminuare treptată a facilităților fiscale pentru entitățile mari, cu capacitate financiară superioară.
O propunere importantă vizează și revizuirea sistemului de subvenții pentru modernizarea infrastructurii medicale. APMA susține crearea unui fond dedicat echipării și reabilitării cabinetelor din mediul rural și din zonele defavorizate, pentru a stimula dezvoltarea uniformă a rețelei naționale de sănătate. Asociația accentuează necesitatea colaborării public-privat în finanțarea acestui fond, dat fiind că mediul privat este afectat direct de astfel de reglementări fiscale.
Pentru a facilita tranziția cabinetelor la noile cerințe fiscale, APMA recomandă inițierea unui program de consiliere financiară și fiscală dedicat. Prin acest program, cabinetele ar primi suport profesional pentru restructurarea bugetelor și implementarea eficientă a noilor politici economice. Prin parteneriate cu experți, astfel de inițiative ar putea crește reziliența financiară, reducând riscul de închideri sau de restrângere a serviciilor.
APMA semnalează, de asemenea, necesitatea reducerii birocrației excesive, care îngreunează semnificativ activitatea zilnică a cabinetelor. Simplificarea proceselor administrative ar crește eficiența și ar permite personalului să aloce mai mult timp actului medical, îmbunătățind calitatea serviciilor.
Totodată, asociația pune accent pe dialogul constant cu autoritățile. Propunerea include organizarea periodică de mese rotunde între reprezentanții organizațiilor profesionale și decidenții politici, pentru a discuta modificările fiscale planificate și a identifica soluții echitabile care să protejeze și să stimuleze sectorul medical.
Pe agenda APMA se află și măsuri compensatorii, precum introducerea unor deduceri fiscale pentru inovație medicală și digitalizare, argumentând că mediul fiscal trebuie să reflecte ritmul rapid al transformărilor tehnologice și nevoia de inovare continuă.
În concluzie, alternativele propuse de APMA urmăresc un echilibru între nevoia de finanțare suplimentară a sistemului sanitar și sustenabilitatea economică a cabinetelor. Aceste măsuri pun accent pe personalizarea fiscalității, sprijin infrastructural și inovare, având drept obiectiv final asigurarea unui acces constant și eficient la servicii medicale de calitate pentru pacienți.
