Franța se confruntă cu o criză majoră a datoriei în timp ce guvernul încearcă să răspundă revendicărilor elevilor care protestează de două săptămâni. Demonstrațiile, care au început în suburbiile defavorizate ale Parisului, s-au răspândit în toată țara și au culminat marți cu cea mai amplă zi de acțiune, blocând accesul la sute de școli. Găsirea fondurilor necesare pentru a satisface cererile protestatarilor se dovedește extrem de dificilă în contextul unei datorii publice care a ajuns la aproximativ 4 trilioane de dolari.
Manifestații pe întreg teritoriul național
Marți, elevii, profesorii și părinții au mărșăluit în orașe din toată Franța, iar Uniunea Elevilor de Liceu a declarat că 1.800 de licee au fost blocate sau urmau să se închidă pentru ziua respectivă. Unele autorități locale din domeniul educației au încercat să organizeze cursurile online.
La Marsilia și Nantes, manifestanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Statul a ucis învățământul național”, iar la Toulouse părinții s-au ținut de braț în fruntea unui marș prin oraș. Însă la Strasbourg, Lyon și Rennes, demonstrațiile au devenit pe alocuri violente, potrivit Reuters și AFP. Poliția a folosit gaze lacrimogene, iar protestatarii au aprins focuri pe străzi și au aruncat cu obiecte.
Protestele au început în suburbiile defavorizate ale Parisului și s-au transformat în demonstrații care cer condiții mai bune în sălile de clase, mai mulți profesori, un orar mai puțin încărcat și materiale mai bune de studiu, printre altele.
Incidente grave și răniți
Un adolescent și-a pierdut o mână în urma ciocnirilor dintre protestatarii liceeni și forțele de intervenție rapidă care au avut loc luni în nordul Franței. Ziarul regional La Voix du Nord a relatat că adolescentul în vârstă de 15 ani și-a pierdut mâna și o parte din antebraț după ce a ridicat o grenadă de dispersare a poliției. François-Xavier Lauch, prefectul departamentului Pas-de-Calais, a refuzat să comenteze circumstanțele exacte, afirmând că aproximativ 200-250 de protestatari aruncaseră cu obiecte în poliție.
Ministerul de Interne al Franței a declarat că 6.100 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, marea majoritate fiind minori. Peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, inclusiv 1.483 de minori, a precizat Ministerul Justiției, fără a specifica infracțiunile comise. Cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți au fost răniți în confruntări.
Guvernul a răspuns agresiv prin forțele de ordine, afirmând că mișcarea s-a transformat acum în violență urbană, exemple fiind incendiile izbucnite în cel puțin două școli.
Dezacorduri privind proporționalitatea răspunsului
Ministrul francez al educației, Édouard Geffray, a calificat cererile protestatarilor drept legitime, dar a afirmat că violența inițiată de elevi a mers prea departe.
„Nicio cerere nu poate justifica astfel de acte”
Édouard Geffray, ministrul francez al educației, a declarat săptămâna trecută.
Alții, printre care un important sindicat al judecătorilor și procurorilor francezi și o organizație proeminentă pentru drepturile omului, au acuzat poliția că a folosit forță disproporționată împotriva unor elevi cu vârste de până la 14 ani.
Demonstrațiile au intensificat, de asemenea, atenția asupra partidului de extremă stânga Franța Nesupusă, al cărui lider Jean-Luc Mélenchon ar putea ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de anul viitor, potrivit unor sondaje recente. Oficialii guvernamentali de centru și liderii de extremă dreapta au acuzat partidul, care susține protestatarii, că incită la violență – o acuzație pe care aceasta o neagă.
Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis, o suburbie săracă a Parisului și membru al Franței Nesupuse, a declarat că se opune violenței, dar că este de partea elevilor protestatari.
„Rămân de partea locuitori mei, iar elevii de liceu sunt locuitori mei”
Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis, a spus.
Angajamentele guvernamentale și provocările financiare
Premierul Sébastien Lecornu le-a ordonat miniștrilor săi să abordeze principalele revendicări ale elevilor. Printre acestea se numără asigurarea înlocuirii profesorilor absenți, revizuirea duratei zilei școlare și necesitatea unor pauze de prânz mai lungi. Guvernul va analiza, de asemenea, reparațiile necesare clădirilor școlare învechite. Lecornu a cerut miniștrilor să prezinte primele propuneri până la sfârșitul lunii octombrie.
Însă găsirea fondurilor necesare va fi dificilă. Protestele au intensificat presiunea asupra unui guvern care încearcă să reducă un deficit bugetar în creștere, pe fondul îngrijorărilor investitorilor cu privire la datoria tot mai mare a Franței, creșterea economică slabă și reticența de a reduce cheltuielile.
Pentru a acoperi toate aceste cheltuieli și a împiedica explozia deficitului bugetar, Lecornu propune majorarea unor impozite și înghețarea cheltuielilor pentru programele sociale, precum ajutoarele pentru locuințe și alocațiile familiale. Analiștii au afirmat că Lecornu are șanse mari să obțină aprobarea bugetului, chiar dacă acest lucru va necesita luni de negocieri anevoioase și îl va obliga să invoce puteri speciale pentru a-l impune. Pentru a face acest lucru, guvernul va trebui să se bazeze pe partidul lui Marine Le Pen, pentru ca acesta să nu saboteze legea.
Criza datoriei și impactul pe piețele financiare
Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a atins săptămâna trecută, pentru scurt timp, un maxim al ultimilor 24 de ani, de peste 5%, potrivit Reuters. Creșterea bruscă a costurilor de împrumut ale Franței a început să se răsfrângă asupra întregii zone euro, deprecierea monedei euro fiind cel mai recent semnal de alarmă pentru factorii de decizie. Ministrul finanțelor, Roland Lescure, a declarat marți că nu este necesară intervenția Băncii Centrale Europene.
Datoria publică a țării se ridică la aproximativ 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 119% din producția economică anuală, scrie New York Times. Pe lângă aceasta, Franța se confruntă cu costuri mai mari în domeniul sănătății și al pensiilor din cauza îmbătrânirii populației, precum și cu cheltuieli militare crescute, determinate de războiul din Ucraina și de retragerea Statelor Unite.
New York Times scrie că multe din cauzele haosului pot fi atribuite unei cauze comune: chinul de două decenii al Franței pentru finanțarea statului, agravată acum de costurile ridicate ale împrumuturilor, de creșterea prețurilor la combustibil și de incertitudinea politică. Finanțele publice franceze, deja fragile, continuă să se deterioreze, alimentând temerile piețelor financiare că Franța ar putea fi următoarea țară europeană care va intra într-o criză financiară în toată regula.
Contextul politic și măsurile internaționale
Neliniștea este amplificată de sondajele recente care arată că Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta și euroscepică, i-ar învinge pe toți rivalii săi în alegerile prezidențiale care vor avea loc în primăvara viitoare. Le Pen și-a prezentat planurile de reducere drastică a cheltuielilor publice în cazul în care va fi aleasă, încercând să-și consolideze credibilitatea fiscală pe măsură ce criza de pe piața obligațiunilor se adâncește.
Emmanuel Macron a prezidat săptămâna trecută o reuniune a liderilor G7, în cadrul căreia aceștia au convenit să elibereze 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele lor pentru a atenua presiunea asupra prețurilor combustibililor. Totuși, prețurile la energie reprezintă doar o parte a situației fiscale precare a Franței.
Sursa articol: https://hotnews.ro/furie-in-strada-incertitudine-pentru-viitor-si-un-cosmar-politic-si-financiar-ce-se-afla-in-spatele-toamnei-fierbinti-din-franta-2368640
Sursa foto: Andrew PaKip / Pexels









