Consecințele importurilor fără taxe
Acordul UE-Mercosur facilitează importurile considerabile de orez din America de Sud, fără a impune taxe vamale, ceea ce generează o presiune semnificativă asupra agricultorilor greci. În absența barierelor tarifare, orezul din națiunile Mercosur poate accesa piața europeană la prețuri mult mai avantajoase, subminând astfel prețurile autohtone. Producătorii greci, care se confruntă deja cu costuri de producție ridicate, riscă să nu mai fie în măsură să concureze eficient, ceea ce ar putea conduce la o scădere considerabilă a veniturilor lor.
Această intrare de orez ieftin ar putea dăuna pieței interne, cauzând o diminuare a cererii pentru orezul cultivat local. În plus, fără ajutorul unor subvenții sau măsuri de protecție din partea guvernului, mulți agricultori ar putea fi nevoiți să reducă producția sau chiar să-și încheie activitatea. Impactul ar putea fi resimțit nu doar economic, ci și social, având în vedere relevanța agriculturii în anumite zone din Grecia.
Reacția fermierilor greci
Agricultorii greci și-au manifestat temerile legate de viitorul industriei, considerând că acordul pune în pericol nu doar afacerile individuale, ci și întregul sector agricol național. Mulți dintre aceștia au participat la întâlniri și proteste, solicitând guvernului să intervină pentru a proteja producția locală. Ei subliniază că o astfel de competiție neloială ar putea conduce la pierderea locurilor de muncă și la distrugerea comunităților rurale care depind de agricultură.
Uniunile agricole din Grecia exercită presiuni asupra autorităților naționale și europene pentru a adopta măsuri menite să reducă efectele negative ale acordului. Printre soluțiile avansate se regăsesc oferirea de subvenții suplimentare pentru agricultorii locali și stabilirea de cote de import pentru orezul din țările Mercosur. Fermierii subliniază că, fără aceste măsuri de protecție, multe ferme mici și mijlocii nu vor putea supraviețui, afectând astfel nu doar economia, ci și tradițiile și stilul de viață rural.
Detalii despre acordul UE-Mercosur
Acordul UE-Mercosur, semnat după două decenii de discuții, are ca obiectiv principal facilitarea comerțului dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american, care cuprinde Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Acesta este considerat unul dintre cele mai ambițioase tratate comerciale încheiate de UE, având potențialul de a crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb la nivel global. În cadrul acestui acord, țările Mercosur vor beneficia de acces preferențial pe piața europeană pentru o varietate de produse agricole și industriale, inclusiv orez, carne de vită, zahăr și etanol.
În ceea ce privește produsele agricole, acordul prevede eliminarea treptată a tarifelor vamale, ceea ce ar putea duce la scăderi semnificative ale prețurilor pentru consumatorii europeni. Totuși, acest aspect reprezintă o amenințare directă pentru agricultorii europeni, în special pentru cei din sectoarele sensibile, cum ar fi cultivatorii de orez din Grecia. De asemenea, acordul conține clauze referitoare la protecția mediului și drepturile lucrătorilor, dar există îngrijorări persistente cu privire la aplicarea acestor norme în țările Mercosur.
Criticii acordului afirmă că acesta ar putea conduce la defrișări masive și la o creștere a emisiilor de carbon, în special în Amazon, ca urmare a extinderii suprafețelor agricole pentru a răspunde cererii crescute de exporturi. Deși oficialii europeni au accentuat că acordul va include mecanisme de monitorizare și sancțiuni pentru nerespectarea angajamentelor de mediu, scepticii se tem că aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni daunele ecologice.
Posibile soluții și măsuri de protecție
În fața provocărilor generate de acordul UE-Mercosur, este esențial ca autoritățile și agricultorii greci să colaboreze pentru a identifica și implementa soluții eficace care să protejeze sectorul orezului. O primă măsură ar putea consta în creșterea subvențiilor pentru agricultorii locali, permițându-le să își reducă costurile de producție și să devină mai competitivi pe piața europeană. De asemenea, guvernul ar putea investi în tehnologii agricole avansate care să îmbunătățească randamentul și calitatea orezului grecesc.
În plus, stabilirea unor cote de import pentru orezul din Mercosur ar putea ajuta la diminuarea impactului asupra producătorilor locali, asigurându-se că piața europeană nu este suprasaturată cu produse ieftine care subminează prețurile locale. Pe lângă aceste măsuri, promovarea orezului grecesc ca produs de calitate superioară, cu caracteristici distincte, ar putea atrage consumatorii dispuși să plătească un preț mai mare pentru calitate și origine.
De asemenea, agricultorii ar putea beneficia de programe de formare și educație pentru a-și adapta metodele de producție la cerințele actuale ale pieței și pentru a explora noi destinații de export în afara UE. Colaborarea cu institute de cercetare agricolă și universități ar putea deschide drumuri pentru inovații care să sporească sustenabilitatea și eficiența în producția de orez.
Nu în ultimul rând, lobby-ul activ pe lângă instituțiile europene pentru a obține sprijin în vederea implementării unor măsuri de protecție a agricultorilor locali este esențial. Printr-un demers concertat și strategic, Grecia poate face față provocărilor aduse de acordul UE-Mercosur, protejându-și astfel sectorul agricol și asigurându-se că tradițiile și comunitățile rurale continuă să prospere.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
