Banca Națională a României ar fi decis să intervină în instanță de partea băncilor comerciale sancționate de Consiliul Concurenței cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, plasându-se astfel împotriva unei alte instituții publice a statului român. Informația provine dintr-o postare publicată luni pe Facebook de Gheorghe Piperea, avocat și europarlamentar AUR. Acesta anunță că va interveni personal în procese de partea Consiliului Concurenței, în numele a 15 persoane fizice și al unei societăți comerciale.
O instituție publică împotriva altei instituții publice
Cea mai gravă acuzație formulată de europarlamentarul AUR vizează poziția pe care banca centrală ar urma să o adopte în litigiile dintre băncile comerciale și autoritatea de concurență. Gheorghe Piperea a aflat despre această evoluție în timp ce se deplasa la Strasbourg, pentru a doua sesiune plenară din luna octombrie a Parlamentului European.
Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, a transmis:
„BNR a decis să facă intervenție în favoarea băncilor și în defavoarea Consiliului Concurenței în toate procesele; o instituție publică se pune în război judiciar cu o altă instituție publică pentru a apăra corporații private…”
Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR și avocat.
Piperea semnalează, totodată, că toate băncile sancționate au atacat în instanță decizia Consiliului Concurenței, nu doar CEC Bank, cum era cunoscut anterior. Mai mult, toate aceste instituții bancare ar fi solicitat ca ședințele în care se judecă cererile de suspendare a sancțiunilor să se desfășoare fără accesul publicului și al presei. Potrivit europarlamentarului, această cerere de secretizare ar trăda teama băncilor față de ceea ce el numește „fenomenul shame and blame”.
Intervenții judiciare cu forțe reduse, dar cu determinare
Piperea anunță că va acționa în instanță alături de Consiliul Concurenței, în pofida resurselor limitate de care dispune. Numărul celor care ar fi dorit să se implice ar fi putut fi mult mai mare, însă avocatul semnalează că potențialii intervenienți s-au retras din cauza costurilor legale ridicate și a neîncrederii în instanțe. El estimează că ar fi putut fi 250 de intervenienți, poate chiar 250 de mii, dacă aceste temeri nu ar fi existat.
Avocatul și-a încheiat mesajul cu un ton combativ, invocând experiențele judiciare anterioare cu sectorul bancar:
„M-am mai luptat de unul singur contra panzerelor bancare și a ieșit bine. Poate o ieși bine și acum. Știți deviza samurailor: dacă sabia a fost scoasă din teacă, trebuie să fie utilizată.”
Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR și avocat.
Originea conflictului: amenzi de 710 milioane de euro pentru manipularea ROBOR
Litigiile au la bază o decizie adoptată în iunie 2026 de Consiliul Concurenței, prin care zece bănci implicate în mecanismul de stabilire a indicelui ROBOR au primit amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Investigația fusese demarată la sfârșitul anului 2022, iar autoritatea a concluzionat că băncile și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice referitoare la cotațiile utilizate în fixingul ROBOR, încălcând atât legislația națională în domeniul concurenței, cât și normele europene.
Cele mai mari sancțiuni au vizat Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit, BRD și ING Bank. Pe lista instituțiilor sancționate figurează și băncile cu capital de stat CEC Bank și Exim Banca Românească. Băncile resping concluziile autorității de concurență și susțin că mecanismul de stabilire a ROBOR a respectat regulile aplicabile, considerând sancțiunile neîntemeiate.
Un aspect cu implicații bugetare directe este că amenzile aplicate de Consiliul Concurenței reprezintă venituri la bugetul de stat. Anularea lor definitivă în instanță ar scuti băncile de obligația de a plăti aceste sume.
Poziția semnalată de Piperea nu este surprinzătoare în contextul în care BNR și-a exprimat deja rezervele față de investigația Consiliului Concurenței. În Raportul asupra stabilității financiare publicat în iulie 2026, banca centrală a avertizat că amenzile și eventualele procese pentru despăgubiri inițiate de clienți ar putea genera pierderi semnificative pentru instituțiile de credit. BNR a solicitat clarificări privind temeiurile sancțiunilor, arătând că regulile pieței monetare și mecanismul de fixing al ROBOR sunt considerate conforme cu reglementările în vigoare. Totodată, banca centrală a apreciat că litigiile pentru despăgubiri ar putea produce pierderi superioare valorii amenzilor și ar putea afecta stabilitatea financiară, reputația sectorului bancar și, indirect, interesele economice ale statului.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/bnr-intervine-in-favoarea-bancilor-si-impotriva-consiliului-concurentei-in-scandalul-robor_3929686
Sursa foto: nur nachman / Pexels









