Conform raportului BNR, cheltuielile populației depășesc veniturile. Câți români încasează salariul „în plic”?

Revizuirea raportului BNR

Raportul Băncii Naționale a României (BNR) prezintă o analiză aprofundată a condiției economice a populației, subliniind un dezechilibru considerabil între cheltuieli și venituri. Datele adunate arată o tendință ascendentă a cheltuielilor gospodăriilor, care se situează constant peste veniturile disponibile. Acest fenomen poate fi explicat printr-o serie de factori, inclusiv creșterea prețurilor bunurilor de consum și serviciilor esențiale, precum și salariile insuficiente pentru a satisface necesitățile fundamentale.

BNR accentuează că această situație poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității economice a țării, deoarece un consum ridicat fără venituri corespunzătoare poate genera un nivel crescut de îndatorare în rândul populației. În plus, raportul subliniază o scădere a ratei de economisire, sugerând că românii sunt nevoiți să utilizeze economiile pentru a face față cheltuielilor curente.

Analiza BNR evidențiază și discrepanțele regionale în privința veniturilor și cheltuielilor, arătând că în anumite zone ale țării, acest dezechilibru este mult mai pronunțat. Raportul ridică, de asemenea, semne de alarmă în legătură cu vulnerabilitățile economice ale unor segmente ale populației, care sunt mai expuse riscurilor financiare în actualul context.

Disparitățile între venituri și cheltuieli

Disparitatea dintre venituri și cheltuieli este un element esențial al raportului BNR, care subliniază că numeroase gospodării din România se confruntă cu dificultăți financiare tot mai mari. Cheltuielile depășesc veniturile disponibile, creând astfel o presiune suplimentară asupra bugetelor familiale. Această situație este amplificată de creșterea costurilor de trai, în special în privința alimentelor, utilităților și locuințelor. În multe cazuri, familiile sunt nevoite să apeleze la împrumuturi de consum sau să folosească economiile pentru a acoperi deficitul.

Un alt factor care contribuie la acest dezechilibru este stagnarea sau creșterea insuficientă a salariilor în raport cu inflația. Deși unele sectoare au înregistrat creșteri salariale, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa scumpirile constante. Drept rezultat, puterea de cumpărare a cetățenilor este diminuată, iar capacitatea de economisire este serios afectată.

Raportul subliniază de asemenea că diferențele între venituri și cheltuieli nu sunt uniforme la nivel național. Regiunile cu o dezvoltare economică mai redusă sunt cele mai afectate, locuitorii având acces limitat la oportunități de lucru bine remunerate și fiind nevoiți să se descurce cu salarii mai mici. Aceasta contribuie la accentuarea inegalităților economice și perpetuează sărăcia în anumite zone.

Salariile în plic: o practică răspândită

Practica plății salariilor „în plic”, deși ilegală, rămâne răspândită în România, având un impact semnificativ asupra economiei naționale și bunăstării angajaților. Acest fenomen se manifestă atunci când angajatorii oferă o parte din salariu „la negru”, adică fără a declara sumele respective autorităților fiscale. Există multiple motive pentru care se recurge la această practică, inclusiv dorința de a evita plata impozitelor și contribuțiilor sociale aferente salariilor complete.

Potrivit estimărilor informale, un număr semnificativ de români primesc o parte din salariu „în plic”, ceea ce le afectează direct drepturile la muncă. Acest lucru conduce la o subevaluare a contribuțiilor la fondul de pensii și la sistemul asigurărilor sociale, afectându-le beneficiile viitoare. În plus, angajații care acceptă astfel de plăți se află într-o poziție vulnerabilă în fața abuzurilor la locul de muncă, având foarte puține opțiuni legale pentru a-și revendica drepturile.

Impactul asupra economiei este considerabil. Practica salariilor „în plic” generează pierderi importante pentru bugetul de stat, prin neplata impozitelor și a contribuțiilor sociale. Acest lucru diminuează capacitatea guvernului de a finanța servicii publice esențiale și de a investi în infrastructură. De asemenea, distorsionează piața muncii, creând un mediu competitiv neloial în care angajatorii care respectă legea se află în defavoare.

Pentru a combate acest fenomen, este necesară o intervenție eficientă din partea autorităților, inclusiv controale mai stricte și sancțiuni severe pentru angajatorii care aplică salariile „în plic”. De asemenea, este crucială creșterea conștientizării în rândul angajaților cu privire la drepturile lor și la pericolele asociate acestei practici. Numai printr-un efort concertat putem reduce incidența salariilor

Impactul asupra economiei naționale

Practicile economice informale, precum salariile „în plic”, au un impact considerabil asupra economiei naționale. Ele conduc la o subminare a veniturilor bugetare, ceea ce afectează capacitatea statului de a investi în servicii publice vitale, cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura. Această pierdere a veniturilor fiscale creează un cerc vicios, în care guvernul este obligat să opereze cu resurse limitate, ceea ce poate determina o scădere a calității serviciilor publice și o creștere a nemulțumirii cetățenilor.

Pe lângă aspectele fiscale, salariile „în plic” influențează și economia din punct de vedere structural. Ele contribuie la formarea unei economii duale, în care o parte semnificativă a activității economice se desfășoară în afara cadrului legal. Acest lucru distorsionează competiția, punând în dezavantaj întreprinderile care respectă obligațiile fiscale și contribuțiile sociale, și poate descuraja investițiile străine directe, care caută un mediu economic stabil și previzibil.

Un alt efect negativ al acestei practici este reprezentat de impactul asupra pieței muncii. Salariile „în plic” generează nesiguranță în rândul angajaților, care nu beneficiază de protecții sociale adecvate, cum ar fi asigurările de sănătate și pensiile. Această incertitudine poate diminua motivația și productivitatea lucrătorilor, afectând negativ performanța economică generală a țării.

Pentru a atenua aceste repercusiuni, este esențial ca autoritățile să pună în aplicare politici eficiente pentru combaterea economiei informale. Acest lucru poate include măsuri precum simplificarea sistemului fiscal pentru a încuraja conformarea voluntară și îmbunătățirea mecanismelor de control și sancționare a celor ce se sustrag obligațiilor fiscale. De asemenea, promovarea unei culturi a conformității fiscale și educarea muncitorilor în privința drepturilor lor sunt pași esențiali în abordarea acestei probleme.

Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro